Rătăcitul turmei e văzut ca “ciumă” ! Tu, cititorule, pe ce cărare o iei?

…un anotimp ce s-a așternut peste tot și toate în culoarea depresiilor, iar oamenii se sting ușor asemeni frunzelor galbene…e trist pustiul și ecoul e puternic! Nu poți să fii stâlp în fața “fenomenelor” ce fac parte din episodul acesta numit “Viață”…
Ajungi să te saturi să auzi la fiecare pas, oameni ce își plâng sănătatea, lipsa banilor, dezamăgirea sau pe cei pierduți…
”Fii optimist! Zâmbește!” Dar dacă mai multă e tristețea, oare își mai găsește loc și fericirea?! Oare dacă eu zâmbesc, reușesc să răspândesc din bula mea de fericire și celor din jur?! Și-apoi, dacă stau bine și mă gândesc, își are și lacrima rolul ei! Plângi, descarcă-ți sufletul și pășește mai departe pe drumul tău! Nu poți tu să schimbi o lume-ntreagă! Niciodată omul nu-l urmează pe cel bun, parcă e mai atractivă cealaltă parte… de aceea rar se mai găsește-un OM! Iar dacă cumva s-a găsit vreun rătăcit al turmei, e văzut ca “ciumă”!
Și acum apare dilema: să trăiești prin internet, instagram-ul să-ți fie hrană, să fii fără sentimente, fără rușine, fără educație, un agramat, să-ți potolești setea în club și inteligența în botox sau să fii “ciumă”?! Tu, cititorule, pe ce cărare o iei?