Centrul de vizitare Parcul Național Ceahlău – o poveste despre natură
Ministrul Mircea Fechet a vizitat sâmbătă, 10 august, Centrul de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, despre care colegii de la Administrația Parcului Naţional Ceahlău spun că este „un centru de interpretarea naturii, prin care am urmărit să realizăm o poveste, un fir epic al naturii din Ceahlău”.
”Pentru vizitatorii care nu dispun de timpul necesar unei vizite până pe vârful Ceahlăului sau pentru cei care preferă o simplă plimbare lejeră la poalele muntelui, centrul de vizitare are rol de ambasador, fiind o invitaţie deschisă pentru a reveni la o drumeţie pe potecile sale, dezvăluind, prin tehnici interactive, câteva dintre secretele acestui străvechi munte” – a precizat Mircea Fechet, apreciind eforturile celor care se îngrijesc de acest loc minunat în care te așteaptă multe surprize: vei auzi, vei vedea, vei pipăi, vei mirosi, vei intui, cu alte cuvinte vei descoperi Natura cu toate simţurile tale.
Cei mici se pot bucura de jocuri speciale de descoperire şi învăţare non-formală, atât în interiorul centrului, cât şi în spaţiul generos din grădina din spate.
Centrul dispune şi de un cinematograf, unde poate fi vizionat un documentar și un film 3D despre specificul aparte al acestui spațiu unic în zonă, unul din cei mai bogaţi munţi în legendă şi mitologie, unde o poţi întâlni pe Baba Dochia, pe Vulturul lui Traian, pe Panaghia, Toaca şi mulţi alţii.
Pe teritoriul Masivului Ceahlău se întâlnesc următoarele arii protejate:
Parcul Naţional Ceahlău
Situl de importanţă comunitară ROSCI0024 Ceahlău
Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău
Rezervaţiile Ştiinţifice Poliţa cu Crini şi Ocolaşul Mare
Monumentul naturii Cascada Duruitoarea
Rezervaţia naturală acvatică Lacul Izvorul Muntelui şi forestieră Secu
Ziua de 6 august este ziua Hramului Muntelui Ceahlău, singurul munte din România care are o astfel de sărbătoare religioasă și care poartă acest nume de o jumătate de mileniu. În timp, Ceahlăul a fost asimiliat de tradiția populară drept muntele sacru al dacilor (Kogaionon), dar a mai purtat şi alte denumiri precum Ţiclău sau Pion în scrierile lui Dimitrie Cantemir.
Comentariile sunt închise